Home » articole, sumar

Editorial • Michael Haulică – Vara în care a plecat Don Simon

Fiind un număr de vară scos în pragul iernii, ar trebui ca editorialul meu să păstreze oarecum rămășițele verii, ca să citez un foarte bun prieten și unul dintre scriitorii români care mi s-au lipit de suflet încă de la prima povestre pe care i-am citit-o.

Așa se face că vara asta, pentru mine, va rămîne vara începînd cu care n-o să-l mai văd, n-o să-l mai aud pe Petrică Sîrbu. Și nu-mi va mai rămîne decît să-l citesc în continuare pe Don Simon, să-i mai public din cînd în cînd cîte o poveste sau, poate, cîte o carte din cele pe care le-a lăsat nepublicate.

Nu vreau ca acest editorial să se tranforme într-un necrolog întîrziat, nici într-o laudatio de conjunctură. Despre Don Simon  nu te poți exprima altfel decît citindu-i frazele. Recitindu-i cuvintele. Pentru că Don Simon este unul dintre acei puțini scriitori-artiști pentru care talentul nu însemană să fii în stare să înșiri cuvinte într-un mod coerent, ci înseamnă în primul rînd să găsești cuvîntul potrivit contextului, să inventezi cuvinte acolo unde limba română nu le are, să duci limba română și harul de a spune cuvinte mai departe, să creezi fericire celor din jur prin modul în care așterni cuvintele pe hîrtie.

L-am invidiat întotdeauna pe Don Simon pentru calitatea asta a lui, de păpușar al cuvintelor, și sînt fericit că am avut ocazia să i-o spun într-un articol publicat cu vreo douăzeci de ani în urmă în Jurnalul SF, articol care se chema – parafrazînd un alt minunat al scrisului, cu cîteva sute de ani mai bătrăn –  „Despre invidie, considerată ca unul dintre sentimentele frumoaseˮ.

Hai, să ne trăiești, Petrică!

Nu știu de ce-am zis așa.

Leave a reply

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also Comments Feed via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

Argos – Science Fiction & Fantasy 



revista poate fi cumpărată de pe:





Archive